Nevoia de afectivitate a copiilor

         Familia ofera copilului, mediul în care el se naște, trăiește primii ani din viață, se dezvoltă și se formează, ea reprezentând un prim instrument de reglare a interacțiunilor dintre copil și mediul social. Părinții au rolul cel mai important în asigurarea condițiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei, condiții care pun bazele dezvoltării personalității copilului.

         S-au scris multe despre importanța pe care o are legătura dintre părinți și copil, majoritatea psihologilor fiind de acord că o legătură emoțională puternică, oferă copilului sentimentul de siguranță și echilibrul emoțional de care acesta are nevoie pentru a se dezvolta armonios.

         În primele luni de viața, copilul nu știe să facă diferența între tandrețe și lapte, între hrană și dragoste, dacă va fi hrănit în mod adecvat, el se va dezvolta normal din punct de vedere fizic, iar dacă va primi hrană afectivă din partea părinților, el se va dezvolta normal din punct de vedere emoțional. Unele cercetări au demonstrat că baza întregii construcții afective se pune în primele optsprezece luni de viață, în primul rând prin intermediul relației dintre mamă și copil, hrana pentru dezvoltarea afectivă optimă a copilului fiind, vorbele ei blânde, îngrijirea plină de atenție și dragoste, atingerile ei calde.

         Lucrul cel mai important în cresterea unui copil este legătura afectivă dintre acesta și părinții lui iar el se va dezvolta și va evolua normal dacă nevoia de afecțiune îi va fi satisfăcută. Un copil va da tot ce e mai bun din el dacă se va simți îngrijit și iubit din tot sufletul, fiind mult mai ușor să-l educi și formezi. Pentru a crește echilibrat din punct de vedere emoțional un copil și pentru a comunica afectiv cu acesta, părinții trebuie să-i satisfacă în mod permanent nevoia de: a fi mângâiat, a fi îmbrățișat, a-l susține, a-l încuraja, a-l înțelege, a avea răbdare, a fi toleranți, a fi lângă el când are nevoie. Toate aceste lucruri reprezintă hrana emoțională de care copilul are nevoie în fiecare zi. De obicei nevoile fizice sunt mai ușor de observat și de satisfăcut dar ele nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieții copilului cum au nevoile afective. Este foarte important să-i asigurăm o locuință, îmbrăcăminte, hrană și alte nevoi biologice, dar pentru o dezvoltare optimă este obligatoriu sa-i asigurăm și o dezvoltare sănătoasă din punct de vedere mental și afectiv.

        Copiii au nevoie de căldură, de protecție, de afecțiune exprimată în cuvinte și comportamente, au nevoie de timp de calitate petrecut cu părinții, să se simtă valorizați și respectați de aceștia, pentru a se dezvolta normal, pentru a se instrui și mai apoi pentru a se integra optim în societate.

Cimpian Ana Doina – profesor

Nu poți fi un părinte perfect dar poți fi un părinte mai bun

            Ca părinte, ai un rol foarte important în educația și viitorul copilului tău. Sigur că ritmul alert de viață, faptul că ai un job solicitant și ești mereu contra cronometru, îți diminuează timpul care ar trebui alocat copilului și educației sale. Să te implici în dezvoltarea și educarea copilului tău, pe termen lung, este o mare responsabilitate și trebuie să fii conștient de valoarea acesteia.

            Știu că ești un părinte iubitor și că faci tot ce-ți stă în putință ca să-i fie bine copilului tău. Totuși fii atent, din prea multă grijă și răsfăț, riști să greșești și să-i faci mai mult rău decât bine. Copilașul care este prea răsfățat și nu este ajutat să fie cât mai independent, devine temător, lipsit de inițiativă, dependent de mamă și se adaptează cu dificultate la regulile vieții sociale. Dacă esti prea sever și ai o atitudine dură copilul suferă și trăiește cu teamă în suflet iar mai târziu această severitate va avea un impact negativ în dezvoltarea sa psihică, el devenind la rândul lui aspru și lipsit de afecțiune.

            Evită să-ți educi copilul într-un mod pe care l-ai moștenit de la părinți sau în modul în care ți-ai fi dorit tu ca părinții tăi să o facă. Fii atent la nevoile copilului tău, la ce și cum este mai bine pentru el și adaptează-ți modul de educare și așteptările la potențialul lui. De asemenea, ca părinte, motivează-ti copilul să învețe, trezește-i setea de cunoaștere și transmite-i adevăratele valori ale educației. Stabilește o relație cu grădinița și mai apoi cu școala pe care o frecventează copilul tău, fii prezent și dă valoarea cuvenită educației școlare. Educația copilului începe din familie și continuă la școală. Copilul va valoriza școala și educația primită aici la același nivel la care o faci și tu.

            Pentru o dezvoltare optimă și formarea unei personalități armonioase, îți recomand să fii un părinte afectuos dar ferm atunci când situația impune acest lucru. Să-i explici pe înțelesul lui atunci când a greșit și de ce primește o anumită sancțiune dar să-i apreciezi corect faptele bune și reușitele și să-l răsplătești cu afecțiune pentru ele. Știu că meseria de părinte este grea și mai greu este să-ți dai seama dacă ești un parinte bun sau unul mai puțin bun. De aceea îți recomand să creezi o stare de armonie în căminul tău, să te ocupi cu dragoste și autoritate părintească de copilul tău, să fii un model și un exemplu de urmat pentru acesta.

           

                                                                                   CÎMPIAN ANA DOINA – Profesor