29.07.2014

Relația parinte-copil

Relația părinte – copil



Este cunoscut faptul că, fiecare părinte are o viziune proprie despre creșterea și educarea copiilor săi, așa cum știm că fiecare copil este unic. Părinții reprezintă pentru copiii lor, primul model social, primul exemplu de urmat. Ei sunt cei care-și pun amprenta în formarea comportamentului și a modului de relaționare al copiilor. Copilul se educă atât prin sfaturile primite de la părinți, cât și prin exemplele personale pe care părinții i le oferă.
Încă din primele zile de viață, copilul stabilește prima sa relație socială, relația cu părinții. Această relație este piatra de temelie pentru dezvoltarea armonioasă a copilului și un model pentru viața sa socială, atât în copilărie cât și la maturitate. Cei care inițiază aceasta relație sunt părinții și de comportamentul lor depinde comportamentul copiilor lor. Ideal ar fi să existe un manual cu reguli bine stabilite, care să-i ghideze pe părinți în soluționarea fiecărei situații care apare în „meseria” lor de părinte, însă acest manual nu există. Dar există câteva principii de care părinții trebuie să țină cont, atunci când își doresc o bună relație cu copilul lor.
Așa cum am spus mai sus, fiecare copil este o entitate unică. Atunci, elementul cel mai important în această  relație este să vă cunoașteți cât mai bine copilul. Să știți care sunt preferințele lui, ce nu-i place, care este comportamentul lui în diferite situații. Acest lucru vă va ajuta să abordați mai ușor copilul  în situațiile care apar. Pentru copil este important să vadă că părinții, țin cont de alegerile lui, de părerile lui și că în felul acesta îi respectă personalitatea. Părinții reușesc astfel să-și cunoască mai bine copilul și în același timp îl ajută să se cunoască pe sine.
În orice relație, sunt esențiale respectul și încrederea reciprocă. Părinții care pretind copilului lor să aibă încredere în ei, trebuie la rândul lor să demonstreze copilului, că și ei au aceeași încredere în el. Pentru asta părinții trebuie să-i spună adevărul în orice situație, să-și țină promisiunile și să fie sinceri și deschiși cu copilul lor. Ținând cont de toate aceste aspecte, copilul va înțelege că părinții au încredere în el și îl respectă. Astfel, ei îi demonstrează, prin felul în care îl tratează, că este important pentru ei. Comportamentul lui se va dezvolta armonios, prin observarea exemplelor oferite de către părinți, pentru că un exemplu de comportament, face cât o mie de cuvinte.
Nevoia prioritară a copiilor este aceea de a avea o relație foarte bună cu părințiilor, de a primi înțelegere, încredere și dragoste din partea acestora. În același timp copiii au nevoie de părinți fermi, care să îi educe și să îi formeze, care să îi protejeze în diferitele situații și care să le ofere un mediu cald, confortabil și securizant.
CÎMPIAN ANA DOINA – profesor consilier

18.07.2014

Vrei un copil independent?

Vrei un copil independent?


          Cu siguranță ca părinte îți dorești un copil independent. De aceea, îți pui de multe ori întrebarea, cum să-ți ajuți copilul ca de la dependența copilăriei să treacă la independență pe măsură ce crește.
            Această independență se construiește treptat. Sunt câteva strategii cu ajutorul cărora poți dezvolta independența copilului tău.  În acest parcurs trebuie să-l ajuți să-și dezvolte abilități precum: dezvoltarea autonomiei, capacitatea de a-și propune obiective și să actioneze corespunzător pentru a le atinge, capacitatea de a lua cele mai bune decizii, capacitatea de rezolvare de probleme. Pentru a-l ajuta în formarea acestor abilități copilul tău are nevoie să parcurgă o serie de experiențe.
            Este foarte important pentru copil ca încă de mic să-l ajuți să-și dezvolte autonomia. Ajută-l să învețe să se hrănească singur, să se îmbrace/dezbrace, să folosească toaleta, să-și adune singur jucăriile, învață-l să-și lege șireturile și apoi lasă-l singur, etc. Nu face lucrurile în locul lui și dă-i voie să-ți arate că poate și singur.
            Învață-l să-și propună obiective realiste, pe care să le poată atinge. Aceste reușite el le va percepe ca pe un succes și totodată ca pe o recompensă. Pe măsură ce va reuși să-și atingă obiectivele propuse, va fi motivat și va continua să încerce din nou.
            Pentru a lua cele mai bune decizii, îți poți ajuta copilul să vadă care sunt avantajele sau dezavantajele deciziilor sale, dar să-i permiți să ia el cea mai bună decizie pentru el. În situațiile în care copilul tău a luat o decizie, care se dovedește a fi în dezavantajul lui, învață-l să accepte că a fost decizia lui și că pe viitor va trebui să se informeze mai mult pentru a lua o decizie bună.
            Este important ca încă de mic, să-ți încurajezi copilul în rezolvarea „problemelor” pe care le întâmpină. Rezistă tentației de a interveni și a-i rezolva tu problema. Lasă-l pe el să încerce iar tu ca părinte observă-l și fii prezent.
            Îți recomand ca în acest proces să fii atent și să nu-i dai prea multă libertate copilului tău pentru că nu va ști să o folosească, dar să nu intervii prea mult pentru ca riști să-l faci dependent de tine.

CÎMPIAN ANA DOINA – Profesor consilier

11.07.2014

Cum sa cresti un copil echilibrat

Cum sa cresti un copil echilibrat

Pentru mine, ca parinte, este foarte important sa-i asigur copilului meu un mediu de viata echilibrat pentru ca el sa aiba o dezvoltare emotionala echilibrata. Este important sa-l invat inca de mic sa-si exprime adecvat emotiile si chiar sa-si gestioneze furia.
            Ca parinte, trebuie sa fiu atent la comportamentul meu, la valorile mele personale, la prietenii mei, deoarece copilul meu invata ce este echilibrul de la mine, de la mediul in care traieste si de la ceea ce eu ii ofer ca model.
            Afirm ca imi iubesc foarte mult copiii si imi doresc ca ei sa aiba succes in viata, insa stiu ca acest lucru nu este suficient pentru ca ei sa creasca, sa se dezvolte armonios si echilibrat. Scopul meu trebuie sa fie acela de a-mi creste copilul in asa fel incat sa devina un adult echilibrat care sa-si gaseasca locul si rolul in societate. Pentru a-mi atinge scopul trebuie sa ma focalizez mai intai pe trasaturile personale si emotionale ale copilului si apoi pe dezvoltarea sa pe plan cognitiv. Afirm asta deoarece a avea un copil echilibrat emotional, presupune o atenta si indeaproape monitorizare a acestuia si a evolutiei sale.
            Te sfatuiesc sa-l inveti pe copil inca de mic, cum sa-si gestioneze emotiile. Pentru a face acest lucru este important sa-i vorbesti despre emotii si sa-l ajuti sa inteleaga ca aceste trairi fac parte din normalitate.
            Cauta jocuri si creeaza momente in cadrul carora copilul sa invete cum sa faca fata emotiilor negative (situatiilor mai putin placute cu care se confrunta). Jocurile de rol iti vor fi de un real folos. Lasa-l pe copil sa joace atat rolul personajului pozitiv cat si al celui negativ. Asta il va ajuta sa faca diferenta mai usor intre bine si rau.
            Aminteste-ti ca tu reprezinti un model pentru el. Ai grija cum te exteriorizezi in stari de furie, suparare, etc. Copilul va copia si isi va insusi comportamentul tau.
            Trebuie sa-l inveti pe copil ca el este responsabil de emotiile pe care le simte si ca aceste emotii transmit propriile nevoi. El este stapanul emotiilor sale.

Profesor consilier: Cimpian Ana Doina